luni, 5 mai 2014

Campanie electorala perpetua

Ati observat cum oamenii sunt in campanie electorala tot timpul?
Probabil ca nu ati observat insa daca cititi aceasta postare poate o sa vedeti pe viitor.
A scris la un moment dat Dragos Paul Aligica un articol interesant in care vorbea despre lipsa de luare de atitudine a romanilor (si a oamenilor, in general). Oamenii nu au o parere, ei se pozitioneaza.

Va dau un exemplu concret ca sa vedeti despre ce e vorba. Vorbeam cu un roman care traieste in Germania de multi ani si il intreb ce parere are despre Merkel si reactia ei fata de abuzurile rusilor din Ucraina. Incepe sa imi spuna ca sunt interese, ca Siemens nu stiu ce, ca Merkel se are bine cu Putin, etc. Il mai intreb o data ce parere are, primesc aceleasi tipuri de raspunsuri.

El nu avea o parere despre subiect. Nu spunea nici ca este de acord cu Merkel, nici ca greseste. Pentru el, a-si exprima parerea insemna sa relateze niste fapte sau opinii. Probabil ca in capul lui nici nu era o parere pentru ca, pana la urma, nu are rost sa ai o parere, nu?

Ce rost are sa ai un punct de vedere daca atunci cand il exprimi vezi ca dai peste cineva care spune contrariul? Bun, faci niste joc de glezne si iti schimbi parerea ca sa fii in acord cu persoana respectiva dupa care te trezesti ca vine altul care tot nu e de acord. Deja incepi sa nu mai stii ce sa faci, daca te schimbi iar spune lumea ca nu ai coloana, daca nu te schimbi, o sa ai o discutie in contradictoriu cu persoana a doua si nu vrei asta pentru ca speri ca poate la un moment dat te va ajuta, ca are bani si putere.

Cunosc multi oameni de acest fel. Ei nu vor avea niciodata o parere, ei se pozitioneaza in functie de imprejurari. Daca nu sunt suficient de abili sa gaseasca o pozitie care sa aiba sens in momentul respectiv pur si simplu nu spun nimic, nu actioneaza, evita subiectul sau schimba vorba.

E ca si cand sunt intr-o dezbatere electorala si trebuie sa spuna anumite lucruri pentru a da bine in ochii electoratului. Nu ii intereseaza substanta discutiei ci punctele de imagine pe care le castiga. Inteleg perfect astfel de situatii cu politicieni, e normal. Ce nu inteleg insa este cand oamenii se comporta asa in situatii banale, cotidiene: o discutie despre Merkel, un joc de carti, o ploaie puternica, etc.

Oamenii nu au pareri, ei se pozitioneaza. Nu stiu procentele de astfel de oameni in diversele tari vecine insa stiu sigur ca in Romania e mare. Dupa sute de ani de intrigi cu turcii, rusii, habsburgii, etc., apoi 50 de ani de comunism in care analfabetii erau doctori de renume mondial, romanii s-au format astfel incat a le cere o opinie despre ceva este cam prea mult. Mai bine le ceri bani...ca oricum n-au.

Fac toti pe desteptii spunand ca politicienii sunt niste canalii, ca ar trebui impuscati, etc. dar, de fapt, adanc in sufletelul lor majoritatea ii admira pentru capacitatea de a fi duplicitari, de a se da bine cu puterea, de a cadea in picioare. Majoritatea romanilor cand sunt ei cu ei, singuri, dupa atatia ani de tranzitie din care nu au inteles nimic, si ei vor sa poata sa fie precum politicienii, doar doar vor reusi sa se imbogateasca peste noapte.

Niciun comentariu: