vineri, 10 aprilie 2015

Despre irationalitatea umana


Cum am mai spus in trecut, oricat de buna este parerea noastra despre noi, realitatea este ca omul nu este o fiinta rationala. Mai degraba, omul este o fiinta care este exceptional de buna la a invata lucruri, la a deprinde aptitudini si la a le pune in practica. Sigur, omul este si capabil de ratiune dar a gandi rational este mult mai greu decat pare.

Ca sa exemplific ce vreau sa spun, ganditi-va la liceu, cand invatati fizica. Omul normal, fiind foarte bun la invatat, memoreaza usor formulele si apoi are abilitatea de a le combina pentru a rezolva diversele probleme care se dau la clasa. Ratiunea este insa pusa cu adevarat la lucru atunci cand mergi la olimpiada. Acolo copiii intalnesc cu adevarat probleme dificile, date intentionat de catre profesori intr-un asemenea mod incat copiii sa nu le poata rezolva folosind ceva ce au vazut pana atunci. Oricate probleme de fizica ai rezolva, cand ajungi la concurs tot esti pus in dificultate. Tot ce pot face exercitiile  este sa ajute la dezvoltarea gandirii rationale, la a invata cum sa abordezi o problema necunoscuta, etc.

Sau alt exemplu. O partida de sah. Sigur, si aici intervine invatarea, cu atat mai mult la cei profesionisti care stiu carti intregi cu mutari din toate pozitiile. Pentru un amator insa care stie doar cateva deschideri, restul este intr-adevar un exercitiu de ratiune. Pare un joc inofensiv dar sahul poate fi extrem de violent cu psihicul, mai ales daca joci pe timp.

Haideti sa vedem niste exemple de comportamente irationale care la prima vedere par rationale.

1. Comportamentul adoptat si incercarea de a urca intr-o ierarhie corporatista. Oamenii cu timpul invata cateva tehnici pe care le folosesc: sa nu te pui rau cu seful, sa nu pui pe nimeni in lumina proasta, sa nu iesi prea mult in evidenta ca iti faci dusmani, etc. Sunt 3 mari tipologii de oameni care se gasesc in corporatii. Nu vreau sa le descriu aici insa ideea este ca indiferent cat de mult ar vrea celelalte tipologii, mai devreme sau mai tarziu vor pleca. De ce? Resorturile interne ale corporatiilor sunt fixe, la fel peste tot, natura umana este aceeasi si consecinta acestui sistem este ca doar daca esti intr-un anume fel poti razbi intr-o corporatie. Cei care pleaca o fac pentru ca nu le place, cei care raman cred ca sunt mult mai destepti, mai adaptabili, etc. Realitatea este ca niciunii nu sunt rationali. Primii nu inteleg ce se intampla si nu se pot adapta. Ultimii nu inteleg ce se intampla dar au noroc sa aiba o fire care se potriveste cu mediul. Un om cu adevarat rational poate sa se adapteze in acest mediu atat timp cat intelege toate mecanismele implicate si accepta sa se comporte in modul ala.

2. Omul cu scoala vietii. Ambitios, se lupta, da din coate, minte, da spaga, fura, face ce face si intr-un final razbeste in viata. Vedeti, de exemplu, Marian Vanghelie. Daca il intrebi pe un astfel de om ce e viata, el nu va sti sa iti explice mare lucru. El iti va explica viata exact asa cum a trait-o el, cum a invatat-o, trial and error. Nu va stii sa iti explice de modul in care functioneaza societatea umana, cum functioneaza pietele economice si financiare. Oricat de de succes este, el nu poate fi considerat cu adevarat un om rational. El nu face lucrurile pentru ca le intelege, el le face pentru ca asa a invatat.

3. Uitati-va la fata din metrou care la 13:45 este imbracata de zici ca merge la gala premiilor Oscar. Sigur, ce face ea este eficient din punctul ei de vedere, din punctul de vedere al mediului social in care traieste, al ambitiilor pe care le are, al barbatului pe care vrea sa il atraga. Realitatea este insa ca habar nu are de toate mecanismele despre care vorbeam in trecut, selectia naturala, batalia intre sexe, etc. Tot ce stie ea este ca daca se aranjeaza super bine lucrurile cumva vor fi bine. Asa a invatat probabil de la mama ei sau de la prietene sau asa a vazut in jur. Ce face ea este departe de a fi rational.

Bun. Am dat niste exemple de comportament eficient care este orice dar nu rational.

Sigur, o fi ei irationali dar multi dintre ei au succes, ajung sa fie sefi in corporatii cu salarii de mii de euro, ajung primari la Sectorul 5, ajung sotia vreunui milionar, divorteaza si raman cu ditamai averea.

Un om rational insa nu are aceste optiuni. Singura sansa pe care o are un om rational este sa inteleaga foarte bine fenomenul cu care se confrunta si apoi sa il abordeze. Un om care vede lumea din jurul lui asa cum este nu va accepta niciodata sa pupe in fund un mediocru sau sa faca ilegalitati sau sa se prostitueze....daca nu ii iese ceva. Este sub demnitatea lui altfel. Este extrem de greu sa te adaptezi in jos, in sensul de a face mai putin decat potentialul tau, mai ales atunci cand nu intelegi de ce e bine sa o faci.

In momentul in care insa un om rational intelege ce se intampla, oricare dintre ceilalti jucatori nu are nicio sansa, in orice "joc", ca e corporatie, strada, batalia intre sexe sau Monopoly...

Niciun comentariu: