vineri, 16 octombrie 2015

Despre mimica

Poate principalul motiv pentru care Homo sapiens a ajuns sa se adapteze atat de bine mediului in care a aparut incat a ajuns sa il controleze este faptul ca omul este un animal social.

Un Homo sapiens de unul singur ar fi avut sanse mult mai mici de supravietuire singur decat intr-un grup.

Nu e cine stie ce mare descoperire asta. Daca va uitati la majoritatea speciilor de animale, cu atat mai mult la mamifere, au o forma sau alta de socializare.

Partea mai interesanta este sa vedem ce efecte a avut faptul ca omul este un animal social asupra evolutiei umane.

Ca sa fim corecti, de fapt este invers. Evolutia a facut astfel incat omul a ajuns sa fie exact cum este acum.

Un mic exemplu: albul ochilor.

Pare doar un mic detaliu, nesemnificativ dar realitatea este ca aduce cu sine un avantaj major. A avea ochii albi si un iris colorat in mijloc permite comunicarea in liniste. Se pot face semne, se pot vedea intentii, se poate colabora, cineva se poate feri vazand in ochi niste semne de agresiune.

Exista multe specii de animale care nu au albul ochiilor.

Daca ar fi existat doua specii de oameni, una cu ochi albi si alta fara, cel mai probabil ultima ar fi disparut in urma evolutiei pentru ca nu ar fi putut comunica la fel de eficient in liniste cand erau la vanatoare precum pot primii si ar fi speriat prada mai des facand semne din maini sau sunete. Cu un astfel de dezavantaj, in zeci de mii de ani bazinul genetic s-ar fi umplut mai mult de oameni din prima categorie. Pana la urma, cu trecerea timpului, a doua specie ar disparea pentru ca nu ar fi suficient de bine adaptata.

Exista un alt mecanism interesant care prezinta adaptarea omului la viata sociala.

Cercetatorii au studiat creierul folosind RMN si au gasit ca oamenii au o capacitate sporita de sincronie. Asta inseamna ca un om va prelua starea de spirit a celui de langa. Daca colegul e trist, devii si tu trist. Daca colegul e fericit, devii si tu fericit.

Exista niste neuroni speciali in creier, neuroni oglinda, care realizeaza exact aceasta functie. Cercetatorii au reusit sa puna in evidenta zonele din creier care se aprind cand bei un pahar cu apa, de exemplu si in mod surprinzator au ajuns sa vada ca aceeasi zona din creier se aprinde si la persoana care se uita la tine in timp ce bei paharul cu apa. Deci practic si cealalta persoana se comporta din punct de vedere cerebral ca si cand si ea ar bea apa.

Aceasta este sincronia.

Plus multe alte mecanisme de adaptare la viata sociala.

Si acum ajungem la subiectul postarii.

O adaptare importanta a omului este aceea ca i se oglindeste in mimica fetei ceea ce gandeste. Sensul acesteia este de a facilita speciei o relationarea mai buna si permite sa-i detectezi mai usor pe cei care te mint, care te inseala, care iti vor raul, ca sa te poti feri din timp.

Exista niste automatisme pe care le avem care depasesc puterea noastra de control rational. Pur si simplu, fata noastra exprima starea interioara de spirit si un fin cunoscator al acesteia isi poate da seama imediat ce simte persoana cu care are de-a face.

Ce voiam sa transmit?

Majoritatea oamenilor cand aud o expresie de genul "uita-te ce fata de prost are ala" te vor corecta intr-un mod superior argumentand ca "nu poti sa iti faci o parere despre oameni doar dupa fata, este o abordare superficiala".

Cat se poate de fals. Atat de multe spune fata despre om incat unii poate ca nici nu ar crede, asta pentru ca asa functioneaza omul: fata oglindeste gandurile.

E suficient si sa te uiti la ochi si modul in care priveste, cum isi aproprie sau departeaza pleoapele si deja poti obtine multe informatii.

Exista priviri inteligente, priviri pierdute, priviri diabolice, zambete false, tristete, durere, panica, etc.

Eu de multi ani de zile fac asta: ma uit pur si simplu la fetele oamenilor. Ati fi surprinsi sa vedeti cu timpul cat de multe puteti percepe despre oameni.

Va pun mai jos niste poze cu zambete false. Pentru mine cel putin este evidenta falsitatea din fiecare zambet.

Ultima poza este cu un soldat care sufera de asa numitul "shell shock". Se mai numeste "the thousand yard stare" (privirea de o mie de yarzi). Acest soldat a suferit atata durere, frica si panica incat a clacat. Creierul pur si simplu cedeaza si priviti golul imens care se poate vedea in ochii lui...ce trist...

Cate nu stiu oamenii despre oameni...

P.S. Multumesc Google si Facebook pentru poze.





Niciun comentariu: