vineri, 29 ianuarie 2016

Despre turme de oameni

Mai tin minte cand eram copil in scoala, liceu sau facultate, apareau tot felul de trenduri: o melodie foarte cool sau un nou joc pe calculator sau o emisiune la televizor etc.

De multe ori mi se intampla sa nu ader la acest trend pentru ca nu ii vedeam valoarea, nu mi se parea ca e ceva suficient de special incat sa merite sa fii asa entuziasmat. Colegii in schimb nu numai ca erau entuziasmati dar simteau inclusiv nevoia sa arate celor din jur cat de cool sunt ei.

Apoi am mai imbatranit, vremurile s-au schimbat dar cumva lucrurile sunt tot la fel.

Periodic apare cate-un subiect care anima spiritele in spatiul public, cate-o emisiune la televizor gen "Master Chef" sau "Vocea Romaniei" care ii fac pe toti sa se uite la televizor si apoi sa discute si sa dezbata ce s-a intamplat si cum ar fi mai bine. Eu din nou nu prea marsez la astfel de lucruri pentru ca mi se par cam lipsite de substanta (de originalitate sunt sigur lipsite).

Si atunci se pune intrebarea urmatoare: sunt oare un ciudat? Daca majoritatea oamenilor din jur fac ceva si eu nu oare asta nu inseamna ca este ceva in neregula cu mine? :)

Evident ca nu. Eu dintotdeauna am fost o persoana mai rationala astfel ca orice mi se intampla treceam atat prin filtrul emotiilor cat si prin cel al ratiunii.

Majoritatea oamenilor in schimb se opresc la partea emotionala si cum aceste emisiuni sunt facute astfel incat sa profite de pe urma nevoii oamenilor de emotii, este clar ca prind repede la public. Oamenii le adopta foarte repede ca activitate preferata pentru ca ii fac sa se simta bine si prin urmare nu ii mai permit ratiunii sa isi faca treaba sa vada daca chiar ii ajuta cu ceva timpul petrecut in fata televizorului sau nu...

Aici este problema despre care vreau sa vorbesc. Adultii cat de cat ajung sa aiba skilluri prin care sa isi urmareasca interesul, sa filtreze activitatile bune de cele inutile sau chiar daunatoare. Copiii in schimb nu au aceasta experienta de viata asa ca ei sunt la mila si cheremul agentiilor de publicitate, content, etc. a caror unica misiune este sa gaseasca aceste subiecte care starnesc emotii puternice in publicul tinta iar daca nu au capacitatea de a intelege cat de cat ce li se intampla, acesti copii ajung ei la randul lor adulti lipsiti de exercitiul ratiunii. Prin urmare, vor consuma fara discernamant orice li se livreaza la televizor, pe internet, in media, vor vota orice partid care le transmite mesajele potrivite cat sa ii insufleteasca (ex. "mandru ca sunt roman", o idee lipsita de continut dar care prinde), vor fi practic niste roboti teleghidati.

Uitati-va in jurul vostru. Ori de cate ori apare cate un astfel de trend (ex. ice bucket challenge, suprapunerea peste poza de profil Facebook a steagului Frantei, Je suis Charlie, Razboiul stelelor, etc.) cei din jurul vostru care il adopta cel mai repede, cu mult entuziasm, sunt probabil cei mai lipsiti de ratiune oameni pe care ii cunoasteti. Nu spun ca nu sunt capabili de ratiune insa sunt atat de dependenti de emotii incat imediat cum apare ceva cu potential de a oferi emotii sar repede sa il adopte, fara sa mai gandeasca.

Pana la urma asta este omul: un animal ca oricare altul, condus de emotii, cu diferenta ca din cauza dimensiunii mult mai mari a creierului a dezvoltat si acest mecanism care permite gandirea rationala si conceptualizarea lucrurilor. Faptul ca poate asocia un obiect din jur cu un cuvant si restul animalelor nu pot nu inseamna automat ca este un geniu. Majoritatea lucrurilor pe care le face omul sunt invatate cat timp este mic astfel ca individul nu isi aduce nicio contributie la ce ajunge sa fie la varsta adulta. Daca nu pune mana pe carti, daca nu isi ia timp sa mediteze asupra vietii, asupra lucrurilor care i se intampla este condamnat sa fie o simpla oaie in turma pentru ca emotiile au puterea de a coplesi orice act de vointa daca subiectul nu si-a exersat suficient de mult ratiunea astfel incat sa deprinda moduri prin care sa isi poata tine sub control pornirile.

Cel mai fain argument al oamenilor care isi lasa viata sa le fie condusa de emotii este acesta: "Bine, Marius, dar macar noi suntem fericiti. Tu gandesti atata ca scoti frumosul din lucruri!"

La ce te poti astepta de la oameni care nu isi folosesc ratiunea prea mult decat la alte dovezi de lipsa de ratiune?

Da, oamenii care se ghideaza dupa emotii sunt foarte fericiti.....cand e loc de fericire......apoi sunt foarte tristi cand lucrurile nu merg bine.......apoi sunt plini de anxietate cand nu stiu sa faca ceva.......apoi depresie cand isi dau seama ca nu au sanse, etc.......

Viata lor este un roller coaster emotional dar, neavand capacitatea de a isi pune ratiunea la lucru, vor gasi o cale de a se minti pe sine spunandu-si ca "Asa trebuie sa fie. Asa e viata, cu bune si rele".......

Cum ar spune vulpea cand nu ajunge la struguri: "Sunt acri"...

2 comentarii:

Anonim spunea...

Incep sa cred ca tu te consideri un geniu neinteles dar in realitate esti un mediocru cu frustrari adunate de f mult timp. Incerci sa gasesti justificari pentru neimplinirile tale pe plan social si profesional dar nu reusesti asta cu adevarat. Trebuie o schimbare totala de mindset daca vrei sa schimbi directia in care mergi. In ritmul acesta vei ajunge un batranel singur, fara prieteni, care face morala tinerilor in parc la sah.

Marius Ogrean spunea...

Ce sa zici si tu?... Dar pe subiect nu ai nimic de spus?